Primea mea întâlnire cu reprezentanții Asociației Crescătorilor de Creveți din Belize a fost în 2006, ocazie cu care am discutat pe marginea demersurilor necesare pentru a-i sprijini în procesul de obținere a producției de creveți în condițiile unei responsabilități sporite.

La acel moment, noțiunea de creștere a creveților într-o manieră responsabilă se rezuma la reducerea încărcăturii de nutrienți din efluenți, adică din apa reziduală generată de ferma de creveți. La evacuarea din bazinele de creștere, apa poate avea o calitate foarte slabă și poate avea un conținut foarte mare de nutrienți. Deversarea acestei ape în cursurile de apă locale, fără a fi tratată, generează un impact negativ asupra altor specii și asupra altor categorii de utilizatori de apă.

În calitate de Responsabil pentru Acvacultură în cadrul Programului pentru Reciful Mesoamerican derulat de WWF, sarcinile aflate în răspunderea mea au inclus: realizarea de activități în parteneriat cu crescătorii de creveți; identificarea și punerea în aplicare a unor practici de management mai bune prin care să se asigure o calitate mai bună a apelor reziduale provenite din fermele de creveți.

 

Pe drumul către realizarea de activități responsabile

 

Doi ani mai târziu, în aprilie 2008, organizam prima întâlnire a grupului de Dialog privind Creveții de Acvacultura, destinată crescătorilor de creveți din America Centrală și Mexic, cu scopul de a analiza principiile internaționale pentru  creșterea responsabilă a creveților și de a aduce contribuții la redactarea standardului pentru creșterea creveților. Această întâlnire a făcut parte dintr-o serie de întruniri la nivel mondial, la care au participat peste 400 de persoane.

A fost un drum lung, însă plin de satisfacții. În luna noiembrie 2012 am organizat o întâlnire între auditori externi și crescători de creveți care gestionau cinci ferme de creveți în Belize. Scopul întâlnirii a fost acela de a realiza o analiză a lipsurilor, pe baza căreia să se poată evalua situația acestor ferme comparativ cu standardul pentru creșterea creveților, care era în curs de redactare la nivelul ASC (Consiliul de Administrare a Acvaculturii).

Confruntarea cu provocările

În calitate de reprezentant al WWF, sunt responsabil pentru facilitarea implementării proiectului în derulare, care vizează pregătirea celor opt ferme de creveți în procesul de asigurare a conformității cu standardul ASC. Rezultatele obținute în urma analizei lipsurilor au evidențiat, la nivelul industriei, că principalele impedimente cu care se confruntă fermierii sunt: documentația aferentă cerințelor birocratice, ținerea evidențelor și realizarea de investiții în infrastructură pentru îmbunătățirea gestionării apelor reziduale, cu scopul respectării standardului ASC.

În opinia mea, o provocare majoră în asigurarea conformității necesare pentru obținerea certificării ASC este legată de standardele pentru nutrețuri; crescătorii trebuie să convingă furnizorii de nutrețuri să respecte standardele aplicabile. Însă, până în prezent, doi dintre cei trei furnizori de furaje au indicat un angajament în sensul respectării standardelor solicitate. Așadar suntem pe calea cea bună!

Conservarea Recifului Mesoamerican

Pentru crescătorii de creveți din Belize, certificarea este o modalitate de asigurare a piețelor de desfacere în Europa și în S.U.A; pentru conservaționiști, printre care mă număr și eu, certificarea a opt ferme de creveți înseamnă asigurarea sustenabilității Recifului Mesoamerican și dezvoltarea durabilă a comunităților locale, iar caracterul durabil al sectorului fermelor de creveți din Belize înseamnă creșterea oportunităților de angajare.

Începând cu 2007, efectele asupra mediului, generate de fermele de creveți, au început să se reducă. Fermele au început să-și modernizeze facilitățile sau să construiască noi structuri pentru a diminua cantitatea de nutrienți din apele reziduale și pentru a proteja pădurea de mangrove, care funcționează ca un bio-filtru natural pentru înlăturarea reziduurilor înainte ca apa să fie deversată în căile navigabile. Crescătorii de creveți mențin o comunicare continuă cu liderii comunităților locale amplasate de-a lungul zonei de creștere a creveților și elaborează, împreună cu aceste comunități locale, strategii pentru protejarea resurselor naturale din zonă, în condițiile în care forța de muncă necesară provine din comunitățile locale din jur.

Colaborarea este cheia succesului

Succesul acestui proces este în mare parte datorat receptivității secretarului Asociației Crescătorilor de Creveți din Belize – la rândul său un crescător de creveți cu un interes vădit în dezvoltarea durabilă a industriei și în protejarea resurselor naturale.

Acum, la 18 luni de la realizarea analizei lipsurilor, mă declar mulțumit de realizări: pe baza sprijinul financiar de care a beneficiat, 95% din producția de creveți din Belize ar trebui să fie pregătită pentru obținerea certificării ASC. Și sunt convins că opt ferme de creveți din Belize vor primi certificarea ASC până la finele anului 2014 – după acest moment, provocarea mea va fi să reproduc această experiență extraordinară în alte industrii de creștere a creveților din regiunea Americii Centrale.

Sursa

ASC

Imagine: © Audra Melton / WWF-US