Rolul femeilor în industria pescuitului

Jumătate din totalul populației mondiale care lucrează într-un anumit sector al pescuitului și acvaculturii este reprezentată de femei.[1]Disparitatea de gen în ceea ce privește posturile de conducere este în continuare foarte pregnantă. Femeile sunt afectate de pescuitul nedurabil într-o măsură mai mare decât bărbații.

Femeile reprezintă un procent ridicat dintre lucrătorii din domenii precum acvacultura de subzistență, prelucrarea artizanală și industrială, întreținerea echipamentelor și comercializarea și vânzarea cu amănuntul a peștelui proaspăt. 47% din cele 120 de milioane de persoane care câștigă bani direct din pescuit și prelucrarea peștelui sunt femei. În acvacultură, această cifră este de 70%.[2]Pe de altă parte, există foarte puține femei în posturi de conducere.[3]

Deși femeile reprezintă 85% din forța de muncă implicată în activități precum eviscerare, umplerea conservelor și alte operațiuni de prelucrare, rareori se întâmplă ca posturile importante de conducere să fie ocupate de acestea. O realitate care nu este rezultatul lipsei calificărilor, ci mai degrabă al barierelor invizibile și discriminării.[4] Responsabile pentru această situație sunt tradițiile culturale, convențiile sociale sau chiar legi precum cele privind dreptul de proprietate, în special în țările în curs de dezvoltare.

Condiții mai bune pentru femei în producerea durabilă a alimentelor de origine marină

Diminuarea stocurilor de pește ca urmare a deceniilor de pescuit excesiv obligă deseori comunitățile pescărești independente să investească în metode de pescuit noi sau să caute alte zone de pescuit, de obicei situate la o distanță mai mare de coastă. Pe de altă parte, femeile de multe ori nu dispun de resursele financiare necesare pentru a investi în bărci și echipamente mai bune, și nici de timpul necesar pentru a ajunge în zonele de pescuit mai îndepărtate, întrucât trebuie să își îngrijească familia. Mai mult, deseori se întâmplă să nu fie acceptate la bordul vaselor de pescuit mai mari care sunt mai potrivite pentru pescuitul în largul mării. Așadar, femeile sunt afectate dublu de pescuitul nedurabil, deși deseori trebuie să asigure hrană pentru întreaga familie.

Pescuitul responsabil și durabil poate genera condiții mai bune pentru femei, susținând stabilizarea sau chiar creșterea stocurilor de pește din apropierea coastelor și a zonelor mai ușor accesibile femeilor.

 

Surse:

[1]Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Globefish Research Programme: The role of women in the seafood industry (Programul de cercetare Globefish: Rolul femeilor în industria alimentelor de origine marină). Roma, 2015. Pagina 2; http://www.globefish.org/upl/Publications/Final%20EXECUTIVE_SUMMARY_GL.pdf

[2]Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). (Programul de cercetare Globefish: Rolul femeilor în industria alimentelor de origine marină). Roma, 2015. Pagina 3; http://www.globefish.org/upl/Publications/Final%20EXECUTIVE_SUMMARY_GL.pdf

[3]WWF UK Briefings. Social Development. Fisheries Management & Gender. (Note privind Marea Britanie. Dezvoltare socială. Gestionarea produselor din pescuit și egalitatea de gen) http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/women_conservation_fisheries_2012.pdf

[4]Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). (Programul de cercetare Globefish: Rolul femeilor în industria alimentelor de origine marină). Roma, 2015. Pagina 3; http://www.globefish.org/upl/Publications/Final%20EXECUTIVE_SUMMARY_GL.pdf

  • 40% dintre persoanele care câștigă bani direct din pescuit și prelucrarea peștelui sunt femei
  • 70% dintre persoanele care câștigă bani direct din acvacultură sunt femei