38 de întreprinderi-cheie, de la companiile producătoare de ton, la retaileri, se alatură WWF solicitând o mai bună reglementare a pescuitului de ton în Oceanul Indian, înaintea celei de a 20-a reuniuni a Comisiei pentru Tonul din Oceanul Indian (IOTC – Indian Ocean Tuna Commission) ce va avea loc în mai.

În 2012, captura de ton la nivel mondial a atins un record de peste 7 milioane de tone (FAO, 2014). Tonul dungat (Katsuwonus pelamis) a constituit cea mai mare cotă din piața de ton la nivel mondial, reprezentând 58% din captura de ton din 2011, urmat de tonul cu înotătoare galbene (Thunnus albacares) reprezentând aproximativ 27 %[1]. Europa importă mai mult pește și fructe de mare decât orice altă regiune sau țară la nivel global, consumând 24% din producția mondială (EUMOFA, 2014). Uniunea Europeană este principala piață unică de export pentru produsele din ton din Oceanul Indian – 1.2 milioane de tone[2].

„În România, deși tonul este un bun de larg consum care se găsește în majoritatea magazinelor, știm foarte puține despre această specie. Foarte puțini consumatori știu de unde vine tonul, cât de transparent este procesul, cât de sănătoasă este sursa, câte stocuri au mai râmas, în ce condiții sociale se pescuiește sau cât de sustenabilă este metoda de pescuit. Și această lipsă de informare nu există doar în cazul tonului, ci este valabilă când vine vorba de majoritatea speciilor de pește importate”, a declarat Magor Csibi, Director WWF România.

Într-o scrisoare comună[3], WWF și companiile-cheie naționale și internaționale, cer Comisiei să reducă capturile de ton cu înotătoare galbene cu 20% și să introducă norme de control privind exploatarea pentru a asigura durabilitatea tuturor stocurilor de ton din Oceanul Indian, inclusiv a tonului dungat.

Stoculrile de ton din Oceanul Indian ar putea fi epuizate în următorii cinci ani

În conformitate cu cea mai recentă evaluare a stocurilor realizată de IOTC, pescuitul excesiv de ton cu înotătoare galbene s-a răspândit în Oceanul Indian începând cu 2013. Comisia, care este responsabilă pentru conservarea și gestionarea tonului și a altor resurse marine din Oceanul Indian, a declarat că în cazul în care nu se iau măsuri imediate pentru a pune capăt pescuitului excesiv și pentru a reface stocurile, există un risc ridicat de epuizare a stoculrilor în doar cinci ani.

În ciuda avertismentelor repetate din partea Comitetului științific al IOTC, care oferă consultanță celor ce activează în sectorul pescuitului, capturile de ton cu înotătoare galbene continuă să crească, cu mult peste limitele recomandate. În plus, după 20 de ani de negocieri, Comisia nu a adoptat încă măsuri eficiente pentru a controla exploatarea stocurilor de ton.

„Industria și comunitățile care se bazează pe un stoc durabil de ton cu înotătoare galbene au motive să fie îngrijorate de predicțiile IOTC privind colapsul stocului în viitorul apropiat, deoarece le-ar amenința traiul”, a declarat Wetjens Dimmlich, Indian Ocean Tuna Programme Manager, WWF-Smart Fishing Initiative. „Trebuie luate imediat măsuri pentru refacerea stocurilor de ton cu înotătoare galbene la niveluri sustenabile. Cu sprijinul clar al comunității de pescuit ton, WWF speră că IOTC va răspunde la acest apel și va lua măsuri pentru a proteja industria pentru care sunt responsabili”.

Pește și fructe de mare din surse sustenabile

WWF își propune să crească gradul de conștientizare privind consumul de pește și fructe de mare responsabil în cadrul proiectului Fish Forward, ce se desfășoară în perioada 2015-2017 în 11 țări din UE, printre care si România. „Ca să creștem gradul de informare pe acest subiect, în cadrul proiectului vom veni atât cu informare continuă despre pește și fructe de mare, cât și cu un ghid pentru consumatorii de pește. Astfel, aceștia vor putea afla mai multe despre pestele consumat”, a mai adăugat Csibi.

În primul an de proiect, WWF România a analizat prin studiul Retailer Scorecard 2015[4] performanța de mediu a principalilor retaileri din țară privind mai multe sectoare-cheie, unul dintre acestea fiind cel de pește și fructe de mare. Concluzia îmbucurătoare a fost că majoritatea retailerilor din România au la raft produse din pește și fructe de mare certificate MSC (Marine Stewardship Council), iar jumătate dintre aceștia oferă și produse marcă proprie din pește certificat MSC.

Certificarea MSC reprezintă un standard de mediu recunoscut pe plan internațional, referitor la pescuitul durabil și administrat corespunzător. Acesta se bazează pe menținerea unor cantități suficiente de pește, un mediu marin prosper și un management eficient, care nu implică exploatarea excesivă și respectă standardele sociale pentru oamenii implicați. Astfel, în ceea ce privește produsele importate, consumatorii din România pot alege produse din pește și fructe de mare sustenabile.

[1] FAO. 2014. The State of World Fisheries and Aquaculture 2014

[2] Eurofish Magazine

[3] http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/iotc16_wwf_corporate_letter_signed_by_38_companies_.pdf

[4] http://www.wwf.ro/ce_facem/consumatori_si_piata_de_retail/retailer_scorecard_2015/

Share This